Fumatul activ sau pasiv îi poate predispune pe copiii la afecţiuni grave, iar pe termen lung aceștia pot dezvolta cancer bronhopulmonar

Fumatul activ sau pasiv îi poate predispune pe copiii la afecţiuni grave, iar pe termen lung aceștia pot dezvolta cancer bronhopulmonar

Un studiu UNICEF desfăşurat în ţara noastră arată că tinerii încep să fumeze încă de la vârsta de 10 ani. Medicul primar pediatru Mihaela Mânăscurtă, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia  explică care sunt consecinţele imediate şi pe termen lung pentru copiii care fumează sau trăiesc într-un mediu în care se fumează.

Copiii pot fi expuşi la intoxicaţii cu nicotină fie direct, prin fumat activ fie indirect, prin fumat pasiv, atunci când unul sau mai mulţi membrii ai familiei fumează în acelaşi spaţiu cu aceştia. Medicul pediatru Mihaela Mânăscurtă spune că de-a lungul anilor pe care i-a petrecut la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia a întâlnit de mai multe ori tineri care au prezentat o patologie care dovedea şi expunerea la fum.

„Și fumatul activ și cel pasiv sunt foarte periculoase pentru copii. Aceștia pot dezvolta afecțiuni ale aparatului respirator. Consecințele imediate presupun bronșite acute, care mai apoi devin recurente și se pot croniciza, dar și astm bronșic. De asemenea, la tinerii care fumează se poate observa lipsa dezvoltării somatice, acești copii sunt slabi și piperniciți.

Apar și modificări psihice: irascibilitate, agitație și surmenaj. Acestea sunt simptome pe care le pot sesiza și părinții și medicii. Copiii nu recunosc de față cu părinții că fumează, dar atunci când rămân doar cu doctorul admit acest fapt. Din păcate vârsta la care încep să fumeze este tot mai mică atât la băieți cât și la fete”, a spus medicul pediatru.

Problemele medicale în cazul copiilor care fumează de la vârste tot mai fragede nu se opresc doar la afecțiuni acute. La vârsta de adult tânăr aceștia se pot confrunta cu afecțiuni foarte grave.

„S-a demonstrat științific legătura dintre fumat și cancerul bronhopulmonar. Acesta este unul dintre cancerele cu cea mai mică rată de supraviețuire, indiferent de tratament. De asemenea, s-a stabilit o legătură directă între fumat și arteriopatie obliterantă, o boală care afectează arterele membrelor inferioare sau superioare ce duce la o scădere a circulației sanguine la acest nivel. De cele mai multe ori această afecțiune apare la picioare și duce la amputări”, a mai spus Mihaela Mânăscurtă.

Medicul pediatru de la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a mai explicat de ce părinții fumători trebuie să fie atenți la riscurile fumatului pentru copii.

„În perioada de prepubertate și pubertate copiii își aleg modele, din păcate nu pe cele ideale. Ei se inspiră din modul de viață al părinților și al anturajului. Părinții trebuie să fie atenți atunci când fumează în preajma tinerilor, deoarece fumul de țiagară este un factor declanșator în mai multe afecțiuni și poate favoriza chiar și apariția TBC-ului, deoarece bacilul Koch se fixează mai ușor pe plămânii afectați de fumat. De aceea este bine să se fumeze în afara casei, iar fumătorul să își schimbe hainele și să se spele pe mâini și pe față după ce a fumat”, a explicat pediatrul.

Părintele trebuie să aibă un rol activ în educarea copilului față de această problemă și să îi explice care sunt pericolele fumatului și care sunt valorile pe care trebuie să le aibă.

„Copiii sunt atenți la povești și simboluri, putem să le artăm ce prețuim și prin culori. Putem să-i facem să iubească culoarea verde, care e simbolul pădurii, culoarea albastră, simbol al mării și cerului și albul, simbol al zăpezii, al aerului curat”, a mai spus medicul.

Urmăriţi-ne şi pe pagina de Facebook a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia!